În cadrul Galei Tineretului Râmnicean, mai multe inițiative au fost premiate cu titlul de „Proiectul de Tineret al Anului 2025”, iar un premiu special a mers către Centrul Europe Direct Râmnicu Sărat. Dincolo de denumiri și programe, lista asta spune o poveste simplă: în comunitate se întâmplă lucruri pentru tineri și împreună cu tinerii, iar munca din spate merită văzută.
Ce rămâne, de obicei, nevăzut atunci când vorbim despre „proiecte de tineret”? De multe ori, nu lipsesc ideile, ci atenția publică. Vedem rezultatul, o activitate, un eveniment, o întâlnire, dar nu vedem mereu efortul care ține lucrurile în mișcare: planificare, echipe, parteneriate, energie, perseverență. Tocmai de aceea, momentul în care o gală numește proiectele, organizațiile și programele care le susțin nu e doar un gest festiv, ci un fel de „aici se construiește”.
În cadrul Galei Tineretului Râmnicean din decembrie, au fost premiate proiecte care au rulat prin programe europene și naționale și care aparțin unor actori diferiți din comunitate: Road2EU, AT ONIX și Primăria Râmnicu Sărat. În listă se regăsesc inițiative derulate prin Corpul European de Solidaritate, prin Erasmus Plus și prin Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Chiar și fără să ni se spună exact ce a făcut fiecare proiect, faptul că apar aceste instrumente arată direcția: proiectele de tineret sunt conectate atât la resurse europene, cât și la inițiative naționale, iar comunitatea locală e prezentă în această ecuație.
O parte importantă a listei este legată de Road2EU, cu proiecte derulate prin Corpul European de Solidaritate: ESCapada, Jurnalul Solidarității și EPIC. Simplul fapt că sunt grupate sub același program sugerează un tip de continuitate: nu vorbim despre o singură încercare, ci despre mai multe inițiative care au găsit loc în același cadru. Corpul European de Solidaritate, așa cum reiese chiar din nume, pune accent pe solidaritate, pe implicare și pe ideea de a contribui la comunitate. Când proiectele de tineret se așază sub această umbrelă, mesajul devine mai clar: tinerii nu sunt doar „beneficiari”, ci pot fi și „constructori” de soluții, de experiențe, de sprijin reciproc.
Tot Road2EU apare și cu SHIELD, proiect derulat prin Erasmus Plus. Erasmus Plus e un nume care, pentru mulți tineri, înseamnă învățare, schimburi, mobilități, dezvoltare de competențe și conectare între comunități. Chiar dacă nu avem detalii despre ce a presupus SHIELD, faptul că este premiat la „Proiectul de Tineret al Anului 2025” spune că inițiativele care pun accent pe educație non-formală și pe experiențe de creștere au un loc important în Râmnicu Sărat.
AT ONIX este prezent cu mai multe proiecte și cu o varietate de surse de finanțare, ceea ce arată un alt lucru important: mișcarea de tineret se sprijină pe diversitate, nu pe o singură direcție. În listă apare Acreditarea ONIX EUROPE cu 3 activități în 2025, proiect derulat prin Erasmus Plus. Acreditarea, prin natura ei, sugerează un cadru pe termen mai lung și o structură care permite mai multe activități, nu doar un singur eveniment izolat. E o diferență esențială între „am făcut ceva o dată” și „avem un mecanism prin care putem repeta și îmbunătăți”.
Tot prin Corpul European de Solidaritate, AT ONIX are proiectele MuncESC ARTistic 2 și Centrul de Tineret ONIX HUB. Chiar și fără descrieri, titlurile lasă să se întrevadă direcții diferite: unul are o componentă artistică, celălalt sugerează un spațiu, un „hub”, un loc în care tinerii se pot întâlni, organiza și crește împreună. Iar când o comunitate investește în ideea de centru de tineret, investește, de fapt, în continuitate: într-un loc unde inițiativele nu depind doar de „întâmplare”, ci pot prinde rădăcini.
Pe lista proiectelor premiate apare și EcoYOUTHopia, proiect derulat prin Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, tot sub AT ONIX. Simplul fapt că există o astfel de sursă națională, alături de cele europene, arată că proiectele de tineret pot fi susținute prin mai multe canale. Iar când o inițiativă de tineret reușește să intre într-un astfel de cadru, asta poate însemna o validare în plus: ideea are relevanță, are o miză și poate fi susținută.
Primăria Râmnicu Sărat apare, la rândul ei, cu două proiecte derulate prin Erasmus Plus: Youth Monitor și Youth and the City. Prezența administrației locale în lista proiectelor premiate spune ceva important despre felul în care tineretul poate fi privit: nu ca o zonă „separată” de instituții, ci ca un domeniu în care instituțiile pot fi parteneri activi. Chiar dacă nu știm exact ce au inclus aceste proiecte, titlurile lor trimit către o idee de implicare civică și de conectare a tinerilor cu orașul. Iar asta deschide o întrebare relevantă pentru orice comunitate: cum îi ajutăm pe tineri să se simtă parte din oraș, nu doar trecători prin el?
În același context al recunoașterii, a fost acordat și un „Premiu Special pentru Tineret” către Centrul Europe Direct Râmnicu Sărat, pentru activitatea derulată în perioada 2021–2025. Aici, miza nu mai e un singur proiect, ci o perioadă întreagă de activitate, ceea ce sugerează consistență și continuitate. Într-o lume în care multe inițiative pornesc puternic și se sting repede, ideea de activitate susținută pe câțiva ani contează enorm, mai ales când vorbim despre tineri, care au nevoie de contexte stabile în care să revină, să crească și să prindă curaj.
Pe scurt: au fost premiate proiecte de tineret derulate prin Corpul European de Solidaritate, prin Erasmus Plus și prin Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale; pe listă apar inițiative ale Road2EU, AT ONIX și Primăria Râmnicu Sărat; au fost recunoscute proiecte precum ESCapada, Jurnalul Solidarității, EPIC, SHIELD, MuncESC ARTistic 2, Centrul de Tineret ONIX HUB, EcoYOUTHopia, Youth Monitor și Youth and the City; Centrul Europe Direct Râmnicu Sărat a primit Premiul Special pentru Tineret pentru activitatea 2021–2025.
Ce rămâne după o astfel de listă? În primul rând, o hartă a implicării: organizații, instituții, programe, inițiative. În al doilea rând, o întrebare care merită pusă cu voce tare: ce anume face un proiect să fie „al anului”? Nu avem criterii în text și nici detalii despre impact, dar tocmai lipsa lor poate fi un prilej bun de reflecție. Poate că „proiectul” care contează cel mai mult pentru un tânăr e cel care l-a ajutat să se simtă văzut, capabil, util, conectat. Poate că e proiectul care i-a oferit prima șansă să își asume un rol, să vorbească, să creeze, să lucreze în echipă, să-și înțeleagă orașul și locul lui în comunitate.
Iar la final rămâne și un mesaj explicit: felicitări tuturor proiectelor, organizațiilor și partenerilor implicați, care au derulat proiecte comunitare de succes în anul 2025. E un fel de închidere care nu trage cortina, ci invită la continuare. Pentru că proiectele, în esență, nu sunt doar despre un an sau despre o gală, ci despre ce reușești să păstrezi viu: curiozitatea, responsabilitatea, colaborarea și dorința de a face ceva care să conteze pentru cei din jur. Dacă tinerii sunt chemați să se implice, atunci comunitatea are, la rândul ei, o provocare: să facă loc implicării, să o susțină și să o ia în serios, nu doar să o aplaude.
