Uneori, proiectele Erasmus+ nu încep cu aplauze, ci cu o întrebare simplă: „Cum ar fi dacă am învăța să ne uităm unii la alții cu mai puțină grabă și cu mai multă înțelegere?”. Pentru noi, răspunsul a prins formă în schimbul de tineri „STEP BY STEP – STRONGER TOGETHER”, implementat la Râmnicu Sărat în perioada 24 iulie – 2 august, alături de 40 de tineri și lideri de grup și de 2 facilitatori din Italia și România, în cadrul acreditării Erasmus+ în domeniul tineretului, coordonată de Asociația de Tineret ONIX Râmnicu Sărat. În spatele acestor cifre se află, însă, ceva mai greu de cuantificat: întâlniri reale, emoții sincere, momente de curaj și o încercare comună de a transforma „incluziunea socială” din concept frumos într-o practică de zi cu zi.
În primele zile, atmosfera a avut energia aceea specifică începuturilor: oameni veniți din contexte diferite, cu ritmuri diferite și cu feluri diferite de a se exprima, care trebuie să își găsească un limbaj comun. Iar acest limbaj nu a fost doar engleza; a fost limbajul cooperării, al lucrului în echipă și al metodelor non-formale, pentru că proiectul a fost construit tocmai ca o experiență de învățare „în mișcare”, cu instrumente participative, reflecție și exerciții care te pun în situația de a simți, nu doar de a înțelege intelectual. Scopul a fost clar: să promovăm un stil de viață incluziv, prin metode și instrumente de învățare non-formală, iar participanții să poată împărtăși experiențe și perspective care, puse împreună, creează un tablou mult mai realist al Europei de azi.
Un element esențial al proiectului a fost dimensiunea interculturală. Nu vorbim doar despre „cunoașterea altor culturi” ca idee generală, ci despre acel moment în care, stând lângă cineva din altă țară, îți dai seama cât de ușor îți construiești presupuneri și cât de repede poți să le demontezi dacă alegi să întrebi și să asculți. În cadrul proiectului, fiecare țară a organizat deja o seară tradițională, în care și-a promovat cultura prin dansuri, muzică, prezentări. Seara culturală nu e doar distracție; e un tip de „diplomație” de proximitate, în care oamenii ajung să se înțeleagă prin gusturi, ritmuri, povești, glume și detalii aparent mici, dar care creează, pe nesimțite, sentimentul de „împreună”.
Dincolo de interculturalitate, miezul proiectului a fost incluziunea socială, o temă pe cât de actuală, pe atât de sensibilă. Într-un context european în care discursurile se radicalizează, iar diferențele sunt uneori folosite ca pretext pentru separare, proiectul a pus accent pe învățarea prin cooperare și empatie, astfel încât participanții să înțeleagă diversitatea și să își exerseze capacitatea de a combate stereotipurile. În cadrul activităților, au existat contexte în care fiecare a avut spațiu să se exprime, să își spună experiența, să o compare cu a altora și să observe, uneori cu surprindere, cât de multe lucruri comune există, chiar și între oameni care, la prima vedere, nu au nimic în comun. Învățarea interculturală nu înseamnă să „consumi” cultura celuilalt, ci să înveți să o respecți fără să o judeci și să accepți că propriul tău mod de a vedea lumea nu este singurul valid.
Proiectul a generat și un schimb continuu de bune practici și experiențe, tocmai pentru că participanții au venit din comunități diferite, cu provocări diferite și cu resurse diferite. Documentele subliniază că activitățile au produs un schimb constant de informații și perspective, contribuind la o viziune de ansamblu asupra incluziunii sociale în cadrul rețelei ONIX NETWORK și la o mai bună înțelegere a conceptelor de incluziune, inclusiv a combaterii discursului instigator la ură, în formele sale diverse. Aici e un punct-cheie: ura și discriminarea nu apar întotdeauna „strigat”, uneori apar în glume, în etichete, în obișnuințe sau în felul în care ignorăm. Să înveți să recunoști aceste forme este o competență de bază pentru orice tânăr care vrea să fie activ și responsabil în comunitatea lui.
În același timp, proiectul a avut un fir foarte concret: formarea tinerilor ca agenți ai schimbării. A lucra cu tema incluziunii înseamnă să nu te oprești la „să fim buni unii cu alții”, ci să înțelegi mecanismele care duc la excludere și să exersezi soluții: cum construiești un mediu sigur, cum gestionezi tensiuni, cum creezi activități în care vocea fiecăruia contează, cum susții participarea reală. Chiar și atunci când diferențele sunt mari – culturale, sociale, economice, un proiect bine facilitat poate transforma diversitatea din sursă de neînțelegere în resursă de învățare. Exact asta a urmărit și calendarul proiectului, propus în jurul valorilor fundamentale precum respectul, echitatea și solidaritatea, oferind un cadru în care diferențele nu sunt doar „tolerate”, ci devin surse de dezvoltare.
Un aspect important, care dă greutate experienței, este faptul că proiectul s-a desfășurat într-un context în care voluntarii locali au deja un istoric de implicare. Documentele vorbesc despre tineri voluntari din Râmnicu Sărat, membri ai asociației ONIX și ai Europe Direct, implicați în proiecte cu anvergură europeană și cu accente puternice pe incluziune socială. Această continuitate contează: când ai o comunitate locală activă, capabilă să găzduiască, să coordoneze și să faciliteze întâlniri internaționale, proiectul nu rămâne un „eveniment izolat”, ci devine parte dintr-un efort mai mare de transformare a comunității.
În plus, proiectul „STEP BY STEP – STRONGER TOGETHER” a avut și o dimensiune de recunoaștere instituțională: se menționează că proiectul a fost lansat în Râmnicu Sărat și în legătură cu momentul în care asociația ONIX a primit acreditarea pentru organizarea și derularea proiectelor Erasmus+, moment oficializat și de prezența primarului municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan. Pentru participanți, astfel de momente transmit un mesaj clar: munca de tineret nu este „pe lângă” comunitate, ci poate fi parte din dezvoltarea ei, poate avea sprijin, vizibilitate și impact.
Ceea ce rămâne, însă, cu adevărat important, nu sunt doar întâlnirile și pozele, ci felul în care experiența se întoarce în comunitate. Documentele indică faptul că tinerii voluntari ONIX își propun să transfere tema proiectului la nivel local, promovând incluziunea socială ca formă de combatere a bullyingului, discriminării și segregării, precum și ca formă de dezvoltare a competențelor de participare și implicare civică. Asta este, de fapt, miza Erasmus+: să iei ceea ce trăiești într-un cadru internațional și să-l transformi în practici locale, în ateliere, discuții, inițiative, proiecte mici care, pas cu pas, schimbă atmosfera din jur.
Pentru noi, proiectul „STEP BY STEP” a arătat că incluziunea nu se predă ca o lecție „închisă”. Se construiește din interacțiuni repetate, din încercări, din greșeli și din reparare. Se construiește când un tânăr își dă seama că a judecat prea repede și alege să se corecteze. Se construiește când cineva are curajul să spună „m-a deranjat asta” și grupul nu râde, ci ascultă. Se construiește când înțelegi că în spatele fiecărui stereotip există, de multe ori, frică sau lipsă de contact real și că exact contactul real, uman, este antidotul.
Iar faptul că acest proiect a reunit participanți din atâtea țări arată încă o dată puterea Erasmus+: nu doar mobilitate, ci construcție de rețea. Organizațiile partenere menționate sunt din România, Grecia, Turcia, Portugalia, Armenia, Republica Moldova, Macedonia de Nord și Lituania. În spatele acestei liste se află posibilitatea de a continua colaborarea, de a schimba idei, de a dezvolta proiecte noi și de a crea o comunitate internațională în care tinerii se simt sprijiniți și inspirați.
La final, „Stronger Together” nu rămâne doar un slogan. Devine o concluzie simplă: ești mai puternic atunci când înveți să lucrezi cu diferența, nu împotriva ei. Devii mai puternic când îți asumi rolul de a fi corect, empatic și activ în comunitatea ta. Și poate cel mai important, devii mai puternic atunci când înțelegi că incluziunea nu e un rezultat, ci un proces, un drum pe care îl parcurgi „step by step”, împreună cu ceilalți.
