Cea de-a doua sesiune a zilei a adus în centrul Europe Direct Râmnicu Sărat elevii clasei a X-a de la Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”, coordonați de doamna profesor Magda Plopeanu, căreia îi transmitem aprecierea noastră pentru ideea de a-i conecta pe elevi cu mesajele Uniunii Europene, în cadrul Săptămânii Verzi. Întâlnirea a fost un prilej de dialog direct, într-un cadru prietenos, în care tinerii au putut pune întrebări, au putut reacționa la teme actuale și au descoperit, pas cu pas, ce înseamnă să fii cetățean european într-o perioadă în care schimbarea cere informare, participare și implicare.
Pentru prima dată în centrul Europe Direct Râmnicu Sărat, liceenii au luat contact cu contextul existenței centrului, cu temele pe care acesta și le propune pentru anul 2025 și cu oportunitățile de implicare pe care centrul și Uniunea Europeană le oferă tinerilor. Discuția a fost construită ca o punte între informația corectă și realitatea de zi cu zi a adolescenților: ce așteptări au, ce nevoi simt, ce îi preocupă și cum pot transforma curiozitatea în acțiune. Dincolo de date și concepte, mesajul central a fost că tinerii nu sunt doar beneficiari ai politicilor europene, ci pot fi și parteneri activi în comunitate, atunci când înțeleg mecanismele, valorile și instrumentele pe care le au la dispoziție.
Preț de mai bine de o oră, conversația s-a așezat firesc în jurul ideii de „mentalitate” și al modului în care aceasta se actualizează într-un spațiu european aflat într-o permanentă transformare. Am discutat despre nevoile tinerilor în calitate de cetățeni europeni și despre „update-ul” de mentalitate necesar, cu accent pe două direcții majore. Prima a fost legată de agenda GREEN și de orizontul anului 2050, termenul asumat pentru depoluarea Europei, o țintă care nu rămâne doar pe hârtie, ci se reflectă în alegerile individuale, în comportamentele zilnice și în deciziile de comunitate. În această cheie, Săptămâna Verde a devenit mai mult decât un context calendaristic: a devenit un cadru concret în care elevii au putut pune în balanță obiceiuri, responsabilități și soluții posibile.
A doua direcție a urmărit istoria Uniunii Europene, pentru a înțelege de ce există și ce a încercat să rezolve încă de la început. De la dezideratul înființării sale, eliminarea cauzelor de război, aducerea păcii în Europa și facilitarea cooperării economice și sociale dintre state, am mers cronologic spre momentele care au conturat proiectul european. Am ajuns astfel în 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, și ne-am oprit și la Tratatul de la Lisabona din același an, discutând despre rolul pe care îl are cadrul instituțional în funcționarea și adaptarea Uniunii la realitățile contemporane. În același fir, am amintit și Premiul Nobel pentru Pace acordat Uniunii Europene în anul 2012, ca recunoaștere a mesajului de pace, incluziune, integrare socială și solidaritate transmis de-a lungul anilor.
Discuția a continuat apoi cu politica de extindere și cu întrebarea, foarte prezentă în conversațiile publice, despre cine poate deveni membru și când. Am aflat împreună că, deși există mai multe state aflate în proces de preaderare, în ultimii 12 ani, din 2013, de când Croația a devenit stat membru cu drepturi depline, nicio altă țară nu a mai aderat la spațiul Uniunii Europene. A fost un moment bun pentru a clarifica diferența dintre intenție și proces, dintre aspirație și pașii concreți care trebuie îndepliniți, dar și pentru a vedea cât de mult contează stabilitatea, cooperarea și criteriile comune în consolidarea proiectului european.
În partea finală a întâlnirii, am discutat despre importanța egalității de gen și despre rolul deosebit al femeii în prezentul și viitorul Uniunii Europene, pornind de la un exemplu relevant pentru tineri: două instituții fundamentale ale Uniunii sunt conduse de femei, Roberta Metsola, la Parlamentul European, și Ursula von der Leyen, la Comisia Europeană. Contextul acesta a deschis o conversație sinceră despre reprezentare, responsabilitate, șanse egale și despre felul în care valorile europene se traduc în practică, inclusiv prin leadership și participare.
Pentru că învățarea devine mai puternică atunci când este trăită, nu doar ascultată, am încheiat într-o notă interactivă, testând cunoștințele în cadrul unui EU Kahoot, urmat de un exercițiu despre capitalele statelor europene. Atmosfera a fost energică și implicată, iar competiția prietenoasă a transformat informațiile discutate într-o experiență ușor de reținut. La final, toți tinerii au primit premii, ca recunoaștere a implicării lor, iar mesajul pe care l-am păstrat cu toții a fost simplu: Europa nu este un concept îndepărtat, ci un spațiu de apartenență și oportunități, care începe cu întrebări curajoase și continuă cu pași mici, dar consecvenți, spre participare civică și dezvoltare personală.
